la-Alba Iulia.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii albaiulienilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

"Statu la vase în Lunea Paștelui", la Șugag, un obicei unic și străvechi

Agerpres

 

Un obicei străvechi în județul Alba are loc de sute de ani într-o comună din Munții Sebeșului, în Șugag, în a doua zi de Paște, atunci când tinerii căsătoriți în ultimul an se adună cu toții în curtea bisericii din centrul de comună, unde sunt cinstiți cu daruri de către rude și prieteni la 'Statu la vase în Lunea Paștelui'.

Un obicei ale cărui origini se pierd în negura vremurilor, ''Statu la vase în Lunea Paștelui' a fost întrerupt în tumultul evenimentelor de după 1989, fiind reluat în 2008 cu ajutorul specialiștilor de la Centrul de Cultură ''Augustin Bena'' Alba, instituție care, alături de Consiliul Județean Alba, Primăria și Parohia Ortodoxă din Șugag, se numără printre organizatorii evenimentului.

Dacă anul trecut au fost paisprezece cupluri cinstite cu daruri la 'Statu la vase', în acest an numărul acestora s-a redus la jumătate, ceea ce înseamnă că doar șapte perechi și-au legat destinele în Șugag în perioada scursă de la Paștele precedent și până la începutul Postului Mare.

Îmbrăcați în tradiționalul costum popular specific zonei, având și o panglică albastră la brâu, care simbolizează infinitul și trăinicia cuplului, tinerii căsătoriți se adună în a doua zi de Paște în curtea bisericii din centrul comunei.

Fiecare cuplu are în fața sa o masă îmbrăcată cu 'lepedee' (covoare — n.r.) și fețe de masă, cusute manual, din zestrea miresei. Pe fiecare masă, în cele patru colțuri, este câte un cozonac rotund sau câte un colac, iar în mijloc se află un cozonac mai mare, împletit, pe care mirii îl dau nașului. Tinerii căsătoriți sunt binecuvântați pentru o viață lungă și fericită de către preoții comunei, iar rudele și prietenii le oferă cadouri de trebuință în gospodărie, în general vase. La rândul lor, tinerii oferă acestora ouă roșii, cozonaci, prăjituri, vin și rachiu dulce.

''Ca să înțelegem acest obicei trebuie să ne întoarcem în timp, poate chiar cu sute de ani. Se știe că pe Valea Sebeșului, locuitorii apar ca și comunitate închegată după 1200, când asupra Sebeșului au fost tot felul de invazii, iar oamenii au fugit și s-au refugiat în munți. Traiul la munte e foarte greu și eu cred că comunitățile locale din acel timp s-au putut adapta doar ajutându-se unii pe alții. De acolo putem începe istoria acestui obicei', a declarat, pentru AGERPRES, Vasile Duvlea, referent la Căminul Cultural din Șugag.

Tinerii se căsătoreau și aveau ajutor de cele necesare într-o gospodărie și atunci puneau oamenii mână de la mână și îi ajutau ca să poată să înceapă practic viața, a adăugat Vasile Duvlea. 

Căsătorit în urmă cu trei ani, participant în consecință la acest obicei, Vasile Duvlea spune că 'Statu la vase' este un moment extraordinar, care ține și de partea spirituală. 'Este un gest prin care noi (mirii — n.r.) arătam, nouă și comunității, că nu este niciun fel de problemă a primi și a oferi ajutor. Sunt tineri care gândesc că poate au tot ce le trebuie și nu mai trebuie să vină. Sunt tineri însă care respectă memoria înaintașilor, care au dus-o foarte greu, și vin și participă din respect pentru vârstnici, nu pentru partea materială', a arătat Duvlea.

Potrivit directorului Centrului de Cultură 'Augustin Bena' Alba, Daniela Floroian, ,,Statu la vase în Lunea Paștelui' este un străvechi obicei unic în țară, care reunește atât sărbătoarea întemeierii unei familii, cât și sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului.

''Pregătirea pentru ieșirea la ,,Statu la vase în Lunea Paștelui,' începe odată cu intrarea în Săptămâna Mare. (...). Luni și marți sunt scoase din lada de zestre, curățate, călcate și pregătite pentru marea sărbătoare, frumoasele costume șugăjene cu care mirii și miresele de peste an urmează a se îmbrăca în Lunea Paștelui. În Miercurea Mare, alături de alți membri din comunitate, alaiul de tineri se îndreaptă către biserică, fiecare din ei ducând ca dar vase ce urmează a fi donate bisericii. (...). În Sâmbăta Mare, până la ora prânzului, gospodinele trezite cu noaptea în cap pregătesc cele necesare mesei tradiționale de Paști: ouă roșii, cozonaci, pâine, preparate din miel. Cuplurile de tineri căsătoriți în anul pascal ce tocmai se încheie pregătesc în plus colacii pentru ,,Statu' la vase'. Aceștia sunt niște colaci ritualici, în număr de cinci, patru mai mici și unul mai mare. Se fac din același aluat ca și colacii tradiționali doar că aluatul este unul dulce, de obicei îndulcit cu miere. Colacii au o împletitură specială care permite așezarea în mijlocul lor a unui ou roșu', a menționat Daniela Floroian.

Ea a precizat că Lunea Paștelui are la Șugag o însemnătate deosebită pentru tinerii căsătoriți în anul ce s-a scurs de la sărbătorile pascale precedente.

''Pentru ,,Statu la vase în Lunea Paștelui', fiecare tânără familie are rezervată în curtea bisericii o masă pe care o împodobește cât mai frumos cu putință, dar ținând cu sfințenie cont de ritualul sărbătorii. Există în ritualul acestei sărbători două constante, două cifre simbol — cifra patru și cifra doi. În pregătirea mesei din curtea bisericii, cifra patru este cifra simbol care, din spusele oamenilor, ar însemna comuniunea care se creează între tinerii căsătoriți și nașii lor. (...). Masa este pregătită de tânăra nevastă înainte de începerea slujbei din biserică ținând cont de încărcătura simbolică a cifrei patru, respectiv pe masă se pun patru rânduri de fețe de masă țesute la război în iarna ce tocmai s-a încheiat. Sunt folosite modele din zonă, de regulă cu alb și negru, dar în ultimii ani au pătruns și modele aduse din alte regiuni. (...). După ce sunt așezate cu mare grijă fețele de masă, în cele patru colțuri ale mesei se pun colacii ritualici de dimensiuni mai mici, iar în mijlocul mesei se pune colacul cel mare. În mijlocul lor, în locul pregătit special din împletitura aluatului, se pune câte un ou roșu. (...). Un alt element specific este vaza cu flori. De pe niciuna din mese nu lipsește vaza cu flori, motivul florii în cultura populară simbolizând trecerea prin cele mai importante momente ale ciclului vieții întins de la naștere și până la moarte', a explicat Daniela Floroian.

Alaiul celor care oferă daruri începe, după datină, cu nașul care dăruiește tinerilor un ciubăr și, la schimb, tânăra familie îi oferă acestuia colacul cel mare din mijlocul mesei. Ciubărul are funcția ritualică de a-i uni pe cei doi tineri, la finalul obiceiului acesta fiind folosit pentru transportul cadourilor primite de la membrii comunității și este purtat de tânăra familie până acasă, pe jos.

'Începând din momentul primirii ciubărului, ne despărțim de simbolistica cifrei 4 care înmănunchează semnificații referitoare la cvartetul format din nași și fini și se trece la simbolul cifrei 2, ce semnifică din acest moment ,,botezul' tinerei familii, intrarea ei în lumea satului, posibilitatea ei de a pleca singură pe drumul vieții fără a mai cere ajutor de la ceilalți decât în momentele de mare cumpănă (...). Acest prag de trecere la adevărata viață de cuplu este sprijinit pentru ultima dată de întreaga comunitate prin oferirea de cadouri, obiecte necesare în gospodărie, în mod special vase și întotdeauna în număr de două obiecte de același fel', a explicat Floroian.

Localitatea Șugag a fost atestată documentar în 1575, fiind înființată de păstorii mărgineni. Comuna Șugag este așezată între Munții Șureanu și Cindrelului, numără șapte sate și în jur de 3.000 de locuitori, fiind întinsă pe o suprafață de 240 kilometri pătrați.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015