la-Alba Iulia.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii albaiulienilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Aurul de la Roșia Montană: lungul drum al unui proiect controversat

TVR

 

Cel mai important zăcământ de aur din România este la Roșia Montană, exploatat prin galerii subterane încă de acum aproximativ 2000 de ani, de la cucerirea Daciei de către romani, când localitatea era cunoscută sub numele de Alburnus Maior.

Despre ce vorbim?

În anul 1970 a început exploatarea minereurilor aurifere la suprafață, în carieră deschisă în masivul Cetate, într-o mină mică de circa 400.000 tone de minereu anual.

Din concentratele obținute la Gura Roșiei se extrăgea aurul prin cianurare la Baia de Arieș.

Exploatarea de suprafață a distrus însă mai multe urme importante ale exploatării romane vechi, iar înălțimea masivului Cetate a scăzut în timp cu 120 m.

În urmă activității miniere au rezultat cariere și vaste zone subterane de galerii nesigure, în prezent blocate și nevizitabile.

Istoria proiectului Roșia Montană

Afacerea Roșia Montană a început oficial în 4 septembrie 1995 prin semnarea unui contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva, RAC Deva, actuală Companie Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest S.A și „Gabriel", care nu era înregistrată încă oficial la acea dată, că urmare a adjudecării unei licitații, organizată de Minvest și Ministerul Industriilor.

Obiectul contractului a fost "evaluarea și procesarea iazurilor și a minereurilor aurifere". După semnarea contractului au fost înregistrate în registrul companiilor, la 28 mai 1996, două companii private cu nume foarte asemănătoare „Gabriel Resources Ltd.” - companie canadiană - Gabriel pe scurt, și „Gabriel Resources Limited”, Gabriel Jersey pe scurt, o companie englezească cu adresa în Jersey.

Gabriel a fost cotată imediat la bursă din Vancouver și la cea din Toronto, cu simbolul GBU și a început să emită în 1996 acțiuni pe seama Roșiei Montane. Pe 17 decembrie 1996, Gabriel a intrat într-o înțelegere cu Gabriel Jersey, iar că rezultat actionarii lui Gabriel Jersey și-au vândut acțiunile și au devenit actionarii majoritari ai lui Gabriel, iar în aprilie 1997 Gabriel Jersey a devenit subsidiară în proporție de 100% a lui Gabriel.

Pe 7 iunie 1997, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, și împreună cu încă trei acționari minoritari privați, într-un Contract de încorporare și asociere cu Minvest, care aducea un aport în natură de 33,8 %, și s-a format compania mixtă pe acțiuni  Euro Gold Resources S.A.,  iar doi ani mai târziu compania și-a schimbat numele în Roșia Montană Gold Corporation S.A., pe scurt RMGC.

Compania RMGC a avut inițial două proiecte: Roșia Montană și Bucium, iar din 2009 s-a adăugat și proiectul Băișoara.

Sub denumirea Proiectul Roșia Montană s-au aflat mai multe proiecte care au luat în timp amploare. S-a pornit de la explorarea și exploatarea în iazul de decantare al fostei mine de la Roșia Montană și apoi proiectul de explorare s-a extins la peste 4 mii de ha.

Conform Legii minelor în luna decembrie 1998 Minvest a primit, de la Agenția Națională pentru Resurse Mineral, Licența de exploatare nr. 47, de minim 20 de ani, cu care să continue exploatarea la mina veche din masivul Cetate. În anul 1999 RMGC a obținut licența de concesiune pentru exploatare nr. 47 prin transfer de la Minvest și nu prin licitație. Licența era valabilă doar pentru exploatarea veche, care a fost închisă în 2006, iar autorizația de mediu, emisă pentru Minvest, a expirat și ea în decembrie 2004.

În 2000 la Roșia Montana au început cercetările arheologice, cu participarea echipelor de specialiști de la Muzeul Național al Unirii Albă Iulia și de la Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Național pentru evaluarea potențialului arheologic și arhitectural al Roșiei Montane.

Un an mai târziu, în urmă unor studii de fezabilitate compania Gabriel a decis să continue dezvoltarea proiectului Roșia Montană spre producție. Proiectul consta în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață, prin cianurare din Europa, care urmă să cuprindă  în Valea Roșia patru cariere la Cetate, Cîrnic, Orlea și Jig-Vaidoaia și o uzina de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare. Proiectul prevedea folosirea a peste un milion și jumătate de tone de substanțe periculoase, între care 192.000 tone de cianură de sodiu, sterilele fiind depozitate în iazul de decantare situat la 2 km de Abrud.

Capacitatea optimă de prelucrare a fost estimată inițial la 13 milioane tone minereu anual urmând să fie extrase în medie 1,56 grame de aur/tona de minereu și 7,8 grame de argint pe tona de minereu, cu un cost inițial de 253 milioane dolari, reevaluat însă în urmă cu un an la circa un miliard de dolari, estimându-se că viață minei va fi de aproximativ 16 ani.

În proiect se mai prevedea că pe măsură ce se va încheia activitatea în cele patru cariere de suprafață propuse, acestea vor fi reumplute cu pământ, cu excepția carierei Cetate, care va fi umplută cu apă și transformată într-un lac de agrement, iar întreagă zona va fi plantată cu vegetație. Planurile de închidere și post-închidere a minei urmau să asigure o monitorizare permanentă pe parcursul a 50 de ani după încheierea exploatării.

Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roșia Montană și de aceea Roșia Montană Gold Corporation a achiziționat cu peste 70 de milioane de dolari, începând din 2002, 620 din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului, 150 de familii au acceptat să fie strămutate, alte peste 500 de familii urmînd să fie mutate la Piatră Albă, la circa 5 km.

Conform estimărilor companiei proiectul urma sa creze peste 2300 de locuri de muncă în faza de început a lucrărilor de descopertare și peste 800 de locuri de muncă permanente după ce proiectul va deveni operațional.

Mina veche a statului de la Cetate, care oferea circa 800 locuri de muncă, a fost funcționat până în 2006 când a fost închisă și dezafectată, pentru a face loc proiectului Roșia Montană Gold Corporation.

În prezent Societatea Roșia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources cu 80,46% din capitalul social și deține la Roșia Montană, prin concesionare în vederea exploatării cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint. Exploatarea ar urma sã înceapă în noiembrie 2016, dupã ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an

RMGC dezvoltă proiectul minier de la Roșia Montană cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

În spatele RMGC companiei sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz și Thomas Kaplan.

Statul, prin firma Minvest Deva, are o participație de 19,31% în RMGC.

Compania nu a primit încă autorizațiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului.

Moștenirea culturală din Roșia Montană

În anul 2000 a fost demarat unul din cele mai mari programe de cercetare arheologică de salvare din România – programul „Alburnus Maior”, coordonat de muzeul Național de Istorie a României și finanțat în întregime de compania minieră care propune proiectul Roșia Montană. Au fost delimitate zone protejate cu obiective arheologice și arhitecturale conservate în situ și s-au stabilit zonele descărcate de sarcina arheologică pentru redarea lor în circuitul economic.

Centrul istoric al comunei Roșia Montană a fost declarat zonă protejată și cele 35 de case monument istoric, aflate într-o avansată stare de degradare și trei biserici urmează să fie restaurate odată cu demararea proiectului minier.

În 2010 a fost finalizată restaurarea primei case din Centrul Istoric, care în prezent adăpostește expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”.

În 2011 Ministrul Culturii de la acea dată, Kelemen Hunor, a eliberat un certificat de descărcare arheologică a masivului Cârnic, act a cărui legalitate a fost disputată în urmă anulării definitive și irevocabile de către instanța în anul 2004 a altui certificat eliberat de ministrul culturii de atunci, Răzvan Theodorescu.

În prezent, Roșia Montană nu are condițiile de baza pentru practicarea turismului la standarde europene deoarece rețeaua de canalizare este restrânsă, iar accesul spre explorarea frumuseților naturale ale zonei este dificil.

Controverse

Proiectul de la Roșia Montană a iscat multe controverse și divergențe legate de legalitatea transferului licenței și de extinderea perimetrelor de explorare, în legătură cu monumentele istorice și siturile arheologice de interes deosebit din perimetrele implicate în proiect și în ceea ce privește poluarea mediului în urmă utilizării cianurilor în procesul de exploatare.

Parlamentul European interzice tehnologiile de extracție pe baza de cianură, în schimb Comisia Europeană, care este cea care decide în privința legislației, și-a exprimat poziția oficială, în iulie 2010, privind tehnologia pe baza de cianură la exploatările deja existente și nu pentru cele viitoare. Comisarului pentru mediu Janez Potocnik afirma c㠄interzicerea totală a cianurii în activitățile miniere nu este justificată din punctul de vedere al mediului și al sănătății” și menționa că legislația existența cu privire la managementul deșeurilor extractive (Directiva 2006/21/EC) include cerințe precise și stricte, care asigura un nivel de siguranță pentru managementul deșeurilor provenite de la exploatările miniere.

Cine s-a opus proiectului

Alburnus Maior reprezintă interesele a peste 300 familii de fermieri din Roșia Montană și a 100 de familii din comună învecinată Bucium, ONG-ul fiind înființat în septembrie 2002 pentru desfășurarea organizată a demersurilor de stopare a proiectului minier propus de RMGC.

Alburnus Maior prin activitatea să continuă de 11 ani coordonează campania Salvați Roșia Montană, cea mai mare campanie socială și de mediu din România, la care s-au solidarizat aproximativ 40 de ONG-uri din România, Academia Română, universități, biserici și personalități publice, artiști, jurnaliști, precum și membrii ai societății civile din România sau din străinătate. Campania Salvați Roșia Montană reprezintă opoziția față de deschiderea celei mai mari mine de suprafață din Europa și aduce argumente privind protecția mediului, patrimoniul cultural, perspectivele economice limitate și impactul social puternic prin relocarea și strămutarea populației locale. Pe scurt, asociația se împotrivește planului de relocare care va afecta 740 de gospodării și 140 de apartamente, distrugerii patrimoniului istoric și arheologic de o valoare inestimabilă, a centrului istoric al comunei Roșia Montană, unde 43 de case sunt declarate monument istoric, a galeriilor române și pre-române și se declara împotriva folosirii tehnologiei pe baza de cianuri pentru extragerea aurului.

În aprilie 2013 Alburnus Maior și Centrul Independent de Mediu au contestat proiectul de hotărâre de guvern pentru reorganizarea Minvest Deva S.A. în vederea desfășurării proiectului minier cu cianuri de la Roșia Montană.

În 30 august 2013 Alburnus Maior a contestat proiectul de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană deoarece consideră că potrivit legii propusă de guvern pentru proiectul propus la Roșia Montană compania RMGC nu mai trebuie să respecte nici o lege, statul român acordând toate derogările necesare și obligându-se să dea toate avizele pentru începerea proiectului în afară tuturor procedurilor legale în vigoare.

Academia Română și specialiștii Universității "Babeș-Bolyai" și-au declarat poziția oficială printr-o rezoluție în noiembrie 2011, afirmând că proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană, în formă preconizată de compania RMGC, trebuie stopat, fiind "extrem de defavorabil intereselor poporului" deoarece nu reprezintă o soluție de dezvoltare durabilă, pe termen lung, problemele sociale și economice ale zonei rămânând nerezolvate sau agravându-se după această perioadă.

În rezoluție se afirmă că zăcământul de la Roșia Montană conține mai mult aur și argint decât s-a estimat de către RMGC, o evaluare riguroasă a acestuia de către specialiștii statului român fiind imperios necesară, în schimb prin efectul contractului actual statul român ar ceda practic zăcământul de la Roșia Montană gratuit unei companii externe.

Rezoluția, asumată și de universitari din Germania, Italia, Marea Britanie, Ungaria și România, vorbea și despre distrugerea "vestigiilor unice istorice, arheologice și culturale de la Roșia Montană", care constituie "dovezi ale etnogenezei și continuității poporului român, constituente ale civilizației europene".

Rezoluția se referă și la problemele ecologice asociate proiectului de minerit: "Riscurile induse peisajului și mediului de proiectul RMGC sunt multiple, severe și de lungă durata, iar gestiunea efectelor acestora rămâne după încheierea exploatării, în seama exclusivă a statului român. Iazul de decantare din Valea Cornei va fi o veritabilă bombă ecologică cu potențial de explozie întârziată".

În privința moștenirii culturale Academia Română afirmă că distrugerea comunității Roșia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea unei părți a populației, demolarea de clădiri, unele având calitatea de monument istoric, biserici, mutarea de cimitire și alte acțiuni similare este inacceptabilă pentru o societate civilizată.

Profesorii de la Academia de Studii Economice din București au evaluat în 2011 proiectul și au apreciat un câștig nesemnificativ din partea statului român raportat la riscurile asumate pe termen lung, prezintind argumente fundamentate științific care impun oprirea acestui proiect, apreciat ca fiind în mod vădit dezavantajos pentru statul român și în contradicție cu unele prevederi din legislația română și cea europeană.

Uniunea Arhitecților din România într-o poziție oficială exprimată în 26 noiembrie 2010 aprecia că proiectul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) este „tipic pentru operațiile imediate care compromit definitiv dezvoltarea de largă perspectiva a zonei” și „echivalează cu radierea unei părți notabile din suprafață unui județ și a două milenii de istorie.

Cartel Alfa, cea mai mare federație sindicală din domeniul mineritului, afirmă în noiembrie 2011, că investiția statului la Roșia Montană nu se justifică întrucât există alte zone unde beneficiul din punctul de vedere al locurilor de muncă în minerit ar fi mult mai mare cu o investiție mai mică din partea statului. Cartel Alfa se declara îngrijorat și de utilizarea unor tehnologii periculoase cu risc de accidente la iazurile de decantare și urmări catastrofale pentru mediu, responsabilitatea efectelor urmând să revină pentru totdeauna statului român și deci suportată din bani publici.

Viitorul zonei Roșia Montană stă, în opinia centralei sindicale, în înscrierea în patrimoniul UNESCO și în dezvoltarea turismului. Roșia Montană atrage 15.000 de turiști pe an, dar nu obține venituri de pe urmă acestora întrucât nu este permisă construcția de hoteluri și restaurante.

De asemenea Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică și Biserica Unitariană și-au exprimat opoziția categorică față de proiectul minier.

Ce cred locuitorii din zonă

În decembrie 2012 locuitorii din 35 de comune și orașe din județul Alba au fost chemați la Referendumul local privind proiectul minier de la Roșia Montană și mineritul din Apuseni. Cetățenii au avut de răspuns cu "Da" sau "Nu" la întrebarea "Sunteți de acord cu repornirea mineritului în zona Munților Apuseni și a exploatării de la Roșia Montană?".

62,45 % dintre cetățenii care s-au prezentat la urne au votat "Da”, iar 35 % "Nu”. Referendumul a fost însă invalidat, datorită participării a doar 43,20 % din cei 72 de mii de cetățenii chemați la vot, față de 50 la sută plus unu, cât era nevoie.

Sindicatul Viitorul Mineritului din Roșia Montană a cerut public Guvernului să țină cont de voință oamenilor de la referendumul local din Albă și să repornească mineritul, deși prezența la referendum nu a fost peste 50 la sută, pentru că oamenii sunt interesați de locuri de muncă, în zona șomajul fiind foarte ridicat. Sindicatul Viitorul Mineritului din Roșia Montană este format din persoane care mai lucrează în domeniul mineritului din zona Roșia Montană și a fost organizația care a susținut intens organizarea referendumului local.

Poziția Guvernului

În octombrie 2011 Guvernul a mandatat Ministerul Economiei să renegocieze contractul cu Gabriel Resources pentru majorarea cotei de participație la Roșia Montană de la 19,3% la 22,5%. Guvernul aprecia că proiectul va reprezenta una dintre cele mai mari investiții private directe, în valoare de peste 4 miliarde dolari, și va aduce avantaje economice României datorită efectului de multiplicare, în valoare de peste 16 miliarde dolari.

Legea minelor din 2003 prevedea o redevență de 2% pentru aceste produse minerale, taxa majorata în 2009 la 4% din valoarea producției.

Investitorul RMGC a respins însă creșterea redeventei și împărțirea controlului cu statul și a condiționat suplimentarea numărului de acțiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri. Directorul general al RMGC, Dragoș Tănase declara atunci: "În ciuda eventualelor păreri contrare, România obține deja peste jumătate din veniturile generate de proiectul de la Roșia Montană. Suntem însă întotdeauna deschiși să discutăm orice aspect al proiectului minier cu reprezentanții guvernului și intenția noastră este să dezvoltăm un proiect de nivel mondial, de care România să fie mândră ".

La sfârșitul lunii aprilie 2013 Guvernul a decis, prin hotărâre, înființarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roșia Montană și care va funcționa doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Nouă companie va rezultă din reorganizarea, prin divizare parțială, a Companiei Naționale a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest Deva, care deține în prezent 19,3% din acțiuni la societatea Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Guvernul a invocat potențialul financiar ridicat al proiectului care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei de 19,3% direct către bugetul de stat, și arată că realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Roșia Montană poate genera venituri din exploatare și contribuții directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuție majoră la relansarea industriei miniere din România și la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zona puternic afectată de șomaj.

În iulie 2013 investiția Roșia Montana, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat în iulie 2013 de Guvern și a fost prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu", unde "beneficiul statului să ajungă la 78% "din ceea ce generează acest proiect".

În 27 august 2013 Guvernul a aprobat un Proiect de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere România.

Proiectul de lege prevede că:

Exploatarea ar urmă să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an.

Acționarul majoritar al RMGC va transfera, în etape, cu titlu gratuit, către acționarul minoritar controlat de statul român o cota de 5,69% din capitalul social al RMGC, participația indirectă a statului român urmînd să ajungă astfel la 25%.

Redevență minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (față de 4 % în cazul celorlalte miniere) cu opțiunea statului român de a solicită plata acesteia în natură.

Investitorul va conservă, amenaja și revitaliza patrimoniul cultural, va asigura protecția mediului și eliminarea poluării istorice, va contribui la dezvoltarea economică și culturală durabilă a comunității din Roșia Montană.

În ceea ce privește beneficiile statului român, cele două părți estimează că proiectul Roșia Montană va genera pentru bugetul de stat și bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari și un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preț de referință de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condițiile menținerii parametrilor relevanți ai legislației fiscale incidente din România, a prețului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor și produselor necesare exploatării miniere, precum și a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieței de capital.

Prin proiectul de lege, proiectul Roșia Montană este declarat că fiind de utilitate publică și de interes național deosebit și sunt mandate entități publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană. Conform planului de afaceri al acționarului majoritar, implementarea și desfășurarea exploatării minereurilor auro-argentifere va duce la crearea a 2300 locuri de muncă în faza de construcție și 900 locuri de muncă în faza de operare.

Potrivit procedurii proiectul de lege va trebui adoptat de Parlamentul României.

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice afirmă că Roșia Montană este un proiect de interes național și se află în procedura de Evaluare a Impactului Asupra Mediului - etapă de analiză a calității Raportului EIM și luarea Deciziei privind emiterea Acordului de Mediu.

În vederea finalizării acestei proceduri, MMSC a inițiat o consultare a publicului asupra condițiilor și măsurilor ce trebuie incluse în Acordul de Mediu pentru Proiectul Minier Roșia Montană.

Poziția Președinției

Președintele Traian Băsescu s-a declarat întotdeauna un partizan al proiectului Roșia Montană, afirmând că este în favoarea derulării proiectului minier, pentru că "orice țară care are resurse trebuie să le folosească", menționând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR.

În aprilie 2012, cu ocazia ceremoniei de depunere a jurământului de către Attila Korodi în calitate de ministru al mediului, președintele Traian Băsescu a cerut noului ministru și Guvernului să analizeze rapid și să decidă în legătură cu investițiile de la Roșia Montană, Roșia Poieni și gazele de șist.

Traian Băsescu menționa că este necesară o decizie rapidă a autorităților române în legătură cu investițiile străine privind resursele naturale, deciziile, de aprobare sau respingere, fiind de preferat situației în care investitorii așteaptă hotărâri din partea autorităților.

"Ceea ce vă cer, domnule ministru și domnilor membri ai Guvernului, este să vedeți dacă e fezabilă Roșia Montană. Dacă este fezabilă, dați rapid avize, dacă nu, spuneți nu investitorului, pentru că fiecare zi în care întârziem ne va costă enorm în următorul proces. Nu mai țineți astfel de subiecte în dezbatere publică pentru că descalifică autoritățile române", a spus Traian Băsescu.

Proiectul de la Roșia Montană trebuie făcut cu condiția să fie renegociată partajarea beneficiilor, șeful statului adăugând că acest proiect nu poate fi pornit fără avizul Comisiei Europene. De asemenea, președintele Băsescu mai susține că prin derularea acestei investiții s-ar crea locuri de muncă.

Președintele Traian Băsescu a declarat în 2 septembrie 2013, după ce Guvernul a aprobată probarea proiectul de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, că este în continuare un susținător al mineritului, că promovarea prin lege a exploatării de la Roșia Montană este o dovadă de "lașitate" a Guvernului și că el nu exclude opțiunea de a convoca un referendum pe acest subiect simultan cu europarlamentarele.

Sondaje de opinie

Un sondaj de opinie dat publicității la 1 septembrie 2013 de Sociopol relevă că aproape 70% dintre români consideră că autoritățile ar trebui să promoveze proiectul Roșia Montană.

La întrebarea „ce credeți că ar trebui să facă autoritățile în cazul proiectului Roșia Montană”, dintre cei care au auzit de acest proiect (87%), 68% au răspuns că ar trebui să îl promoveze, iar 32% consideră că autoritățile ar trebui să se opună.

Întrebați ce cred că vor face autoritățile în cazul proiectului Roșia Montană, 73% au răspuns că autoritățile vor promova Roșia Montană și 27% - că se vor opune.

Pe de altă parte, 59% dintre români cred că autoritățile ar trebui să promoveze proiectul gazelor de șist iar 41% - să se opună, în schimb, 72% consideră că autoritățile vor promova proiectul iar 28% - că se vor opune. Sondajul a fost organizat în perioada 23-26 august 2013.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014