la-Alba Iulia.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii albaiulienilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Fetele de la Căpâlna (Alba) au scos în lume jocul popular românesc

Agerpres

 

Purtata Fetelor de la Căpâlna, un dans unic și spectaculos, cu spirale, linii șerpuite și cercuri, cu melodii și versuri dedicate dragostei, reprezintă un brand al județului Alba, mai precis al văii Târnavei Mici, fiind un joc binecunoscut la nivel național și nu numai.

În urmă cu trei ani, acorduri din Purtata Fetelor de la Căpâlna au fost folosite chiar de o vedetă internațională, rapperul Jay-Z, pentru melodia "Murder to Exellence". Jay-Z a folosit un "sample" din Purtată, care a fost preluat mai exact dintr-o melodie inspirată din folclorul autohton al gemenelor de la Indiggo, Mihaela și Gabriela Modorcea, care sunt amintite în lista artiștilor colaboratori în realizarea piesei.

Fiecare sat de pe Târnava Mică își are Purtata specifică, iar cea mai cunoscută este cea a fetelor din Căpâlna de Jos, comuna Jidvei, sat în care locuiește și una dintre cele mai apreciate interprete de folclor, Veta Biriș, care a contribuit și ea la promovarea acestui joc pe plan național.

Se poate spune fără tăgadă că această Purtată a scos din anonimat Căpâlna de Jos, sat atestat documentar încă din 1332, locuit întotdeauna numai de familii de români.

Originea și vechimea acestui dans rămân necunoscute, pierzându-se undeva în mijlocul Evului Mediu, transmiterea versurilor făcându-se oral din generație în generație, iar pașii, într-acel ritm sacadat, fiind învățați de fetele de la Căpâlna de la mamele lor încă de la 4-5 ani, spune pentru AGERPRES etnograful Petruța Pop.

O dovadă a vechimii acestui dans ne oferă și faptul că dansul nu este însoțit de acompaniament instrumental, fetele fiind cele care impun linia melodică prin acel lait-motiv melodic: "la, la, la, la, la, la, la, la...".

"Purtata fetelor pare sortită să demonstreze cum, prin mijloace atât de simple, se pot obține efecte puternice, jocul creând o atmosferă aparte. Secretul pare a sta în acele pauze neașteptat de elocvente, care suprimă monotonia plimbării informe, cât și în strigăturile cântate în cor", a mai spus Petruța Pop.

Dansul, care se joacă pe contratimp, a fost "descoperit" în urmă cu câteva decenii de o învățătoare venită de dincolo de munți, din Vechiul Regat, pe nume Stana, care s-a căsătorit cu directorul școlii din Căpâlna, Teodor Biriș. Ea a organizat fetele din sat pe mai multe grupe de vârste.

"Noi, 'domnii', cum ni se spunea în sat celor plecați la învățătură și la înalte universități, n-am observat frumusețea lui, deși regulat participam la jocul tinerilor ce se organiza duminica și în zilele de sărbătoare. A trebuit să vină Stana Biriș de pe alte meleaguri ale țării, dotată cu o sensibilitate de artist, să descopere și să lanseze acest dans, jucat cu o distincție aparte", spune un fiu al satului, dr. Vasile Marcu, în monografia comunei Jidvei apărută în urmă cu mai mulți ani. Născut în 1910, el a menționat că și bunica lui a jucat acest dans.

Uimită de frumusețea și puritatea interpretării, Stana Biriș a pus bazele ansamblului de dansuri populare și le-a scos pe fetele de la Căpâlna în lume, obținând cu acest joc numeroase premii și distincții la diverse festivaluri și concursuri.

În vârstă de 71 de ani, Istina Purcel a făcut parte din ansamblu, ca de altfel și surorile ei și, apoi, fiica sa, încă din adolescență. "Am făcut parte din grup zece ani, până când m-am măritat", a spus aceasta.

Ea își amintește că Purtata era jucată de către fete în fiecare duminică la horă, în șura din centrul satului în care se întâlneau tinerii.

"Aveam o învățătoare venită de lângă București, pe nume Stana, măritată în Căpâlna, cu Teodor Biriș, bunicii actorului Silviu Biriș. I-am zis să vină să vadă cum joacă fetele, în șură, duminica. Veneau și mamele cu noi, că nu te lăsau să te duci singură la joc. Mai întâi se jucau Învârtită și Hațegană. După ce băieții jucau ponturi, ei se retrăgeau, iar apoi, cât stăteau de povești, în pauza de joc, noi, fetele, jucam Purtata. Ne prindeam și jucam. Șura era podită, jucai ca pe scenă. Apoi jucam Drâmbolicul și Purceii. Doamna Stana ne-a zis: 'Dacă voi știți juca așa frumos și corect, haideți să ne ducem în spectacole cu dansul'. Peste tot am umblat și întotdeauna au luat locul întâi", și-a amintit, pentru AGERPRES, femeia.

La început, fetele purtau crătințe (catrințe — n.r.) brodate. "La început a fost costum alb-negru. Apoi, cu albastru. Când am început să ne ducem și afară din țară, ca să fim mai deosebite, ne-am făcut crătințe albastre cu sârmă", a menționat Istina Purcel.

Aceasta a precizat că tot învățătoarea a fost cea care a decis ca fetele să poarte pe cap în timpul jocului și comănac cu betele (n.r. — broderie) cu albastru. "Când mergeam la șură, era cald și noi jucam fără comănac, că îl agățam în cui. Stana Biriș ne-a spus să purtăm comănacul. Sub acesta, se poartă năframa strânsă pe cap, care se leagă la spate, ca să nu se vadă părul. Ea trebuie să fie neagră, cu pene (imprimeuri florale — n.r.) albastre, verzi sau galbene. Nu cu roșu. Comănacul se așează pe cap astfel încât cea care îl poartă să vadă marginea. Așa ne spunea doamna Biriș", a explicat femeia.

Tot Stana Biriș a decis ca lungimea poalelor să fie până la jumătatea pulpei, iar în picioare fetele să poarte papuci cu toc, brodați, făcuți anume la comandă la Sibiu și Târnăveni.

"Mai întâi se potrivește pasul. Se merge trei pași înapoi și apoi se pornește cu dreptul. Cu dreptul începi întotdeauna jocul. Dacă nu erai precisă pe picior, nu puteai să mergi după celelalte fete, că te împiedicai și te scotea afară din grup. La un moment dat, jocul se rupe. Atunci când se despart, prima și ultima fată își pun mâinile în șold. Celelalte fete își țin mâna dreaptă sub mâna stângă a fetei din față", a explicat Istina Purcel.

Recrutarea fetelor începe încă din clasa a doua. Fetele din grupa mică au crătințele cu roșu, cele din grupa mijlocie, de la 10 la 15 ani, cu negru, iar cele din grupa mare, cu albastru.

Potrivit Istinei Purcel, Stana Biriș s-a ocupat de ansamblu până prin 1968, când s-a mutat din sat la București, după ce copiii săi au intrat la facultate. De grup s-a ocupat apoi o profesoară de biologie, Veronica Dan, urmată de Cicuța Ignat, o fiică a satului, și de învățătoarea Maria Florea. În prezent, instructor este Angela Fodor.

Din grup fac parte în medie 30 de fete, nemăritate, îmbrăcate cu "poale și crătințe albastre, ie cu cheițe, pieptănaș (pieptar — n.r.) cu midel de sârmă, năframă, comănac împodobit cu beteală (panglică — n.r.) albastră". În picioare poartă papuci cu toc înalt și cu găurele.

Purtata fetelor de la Căpâlna pare, la prima vedere, un dans simplu. Fetele, cu pași simpli, marchează în mișcarea lor coregrafică spirale, linii șerpuite și cercuri, care nu-și unesc niciodată capetele. Una lângă alta, fetele se țin foarte strâns, încolăcindu-și brațele pe după cot și, într-un mare cerc, pornesc cu pași bine ritmați, cântându-și singure melodiile respective.

Jocul decurge când lin, când repede, de la stânga spre dreapta, înainte sau înapoi, legănat sau cu o ținută dreaptă și, de multe ori, pe fraze inegale.

Prima fată are o responsabilitate foarte mare. Ea este cea care dă tonul melodiei și care conduce șirul de fete. Acest loc nu poate fi ocupat de orice fată, aceasta trebuind să știe atât mișcările coregrafice, cât și melodia foarte bine, spune Petruța Pop. 

Versurile Purtatei vorbesc în special de dragoste: 

"Io-s în deal și badea'n șesu 
Și mi-l cunosc de pe mersu', 
Că mere gândești că scrie 
Ca țăruza (creionul — n.r.) pe hârtie, 
Și-i mersu' legănatu' 
Cu dragoste-amestecatu'. 
Badeo, spiculeț de grâu 
Mult am vrut să nu te știu. 
Că de când te știu pe tine 
Nu-mi trebuie' altu-n lume 
Numai tu, bădițo, tu 
Altul bade, nu și nu".

La fel și cele ale Drâmbolicului, care se joacă în cerc: 

"Suie-aș cărarea-n Grui 
Da n-am pentru cin' s-o sui 
C-am un bădiț tinerel 
N-aș sui-o pentru el 
Tinerel ca lujeru 
Și mi drag ca sufletu 
Și ca lujeru din vie 
Drag la toate, drag și mie".

Ultimul joc, Purceii, are un text cu trimitere tot la iubit: 

"Bade, pălărie nouă, 
Gurița ți-i ca o fragă 
Ochii ți-s ca două mure 
Trupul ți-i brad din pădure. 
Ș-am un bădiț tinerel 
Mor fetele după el 
De-ar muri fetele toate 
Din mâna mea nu l-or scoate".

Petruța Pop apreciază că acest dans al fetelor de la Căpâlna trebuie pus în directă relație cu misterul fertilității.

"Structura dansului are elemente ce trimit la un rit de fertilitate. Am putea chiar să considerăm această Purtată drept un dans colectiv prin care, în societățile arhaice, se marca sfârșitul perioadei de inițiere a unui număr de fete. Cele mai semnificative în încercarea noastră de descoperire a sensului acestui dans sunt formele coregrafice cu care dansul operează, și anume, linia pe orizontală și spirală. Linia orizontală ne trimite la simbolismul pământului, fiind un semn al apropierii dansului de un rit agrar. Linia se transformă apoi în spirală, care a fost considerată, în general, 'un puternic simbol de fertilitate și a fost asociat cu uterul', dar și cu fazele lunii sau ale Soarelui", a mai spus Petruța Pop.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014